Autor/ Raquel G. Solís
Autoria primului atac jihadist din istoria Spaniei rămâne un mister neelucidat și are încă mai multe întrebări decât răspunsuri.
Nu a fost în 4 trenuri de suburbie, la ora de vârf, în gara Atocha, la 11 martie 2004, ci la mijlocul anilor 1980, în restaurantul "El Descanso" și s-a soldat cu 18 morți și 82 de răniți.
Nu s-a stabilit niciodată cine a comis atacul, deși acesta a fost revendicat de patru grupuri teroriste.
S-a întâmplat în 1985, cu 19 ani mai devreme, la 12 aprilie, în jurul orei zece și jumătate noaptea, în apropierea bazei militare din Torrejón de Ardoz. Optsprezece persoane au murit și 82 au fost rănite. În ciuda faptului că peste câteva zile se vor împlini 39 de ani de la producerea acestuia, autorul său este încă necunoscut.
Singurul lucru clar a fost numărul victimelor: 18 cetățeni spanioli morți și 82 de răniți, dintre care 14 americani. Faptul că restaurantul era frecventat de personalul militar american de la baza americană din Torrejón de Ardoz sugerează că ținta nu era spaniolă, ci americană. Cu toate acestea, ora la care a fost comis atacul, în jurul orei zece și jumătate noaptea, nu a făcut ca această ipoteză să fie viabilă, deoarece era prea târziu pentru ca soldații americani să fi luat masa.
De asemenea, nu a fost clar ce tip de explozibil a fost detonat; s-a vorbit despre orice, de la clorotită, pentrită până la trinitroluen. Singurul lucru care se știa cu certitudine era că bomba, cu o greutate cuprinsă între 5 și 15 kilograme, se afla într-un sac de sport abandonat sub barul restaurantului, lângă toalete.
Sursa: 30 de ani de la explozia care a ucis 18 persoane în restaurantul 'El Descanso' / RTVE
Dar adevăratul mister al celui de-al treilea atentat major din istoria recentă a Spaniei, depășit doar de M-11 , cu 190 de morți, și de atentatul de la Hipercor, cu 21 de morți, este încă cine a făcut acest lucru.
Au trecut ore întregi și nimeni nu l-a recunoscut, până când au început să se facă primele reclamații. Printre acestea se număra și cea a Jihadului Islamic . Aceasta a făcut-o printr-un apel telefonic anonim către filiala din Beirut a unei agenții internaționale de știri. Aceasta a declarat că vor continua să comită atacuri până când ultimul soldat israelian va părăsi Libanul de Sud.
Mai mult, comunicatul susținea că este vorba de represalii la masacrele lor din Bir al- Abed, un cartier șiit din oraș, unde explozia unei mașini capcană a ucis 92 de persoane cu patru zile mai devreme. Fundamentaliștii șiiți au acuzat direct Israelul și SUA că se află în spatele masacrului.
Problema a apărut pentru că nu au fost singurii care l-au revendicat. Au fost găsite plicuri de zahăr cu cuvântul "Waad", un angajament folosit de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei-Comandamentul Special (FPLP-CE), un grup disident al OEP, pentru a revendica responsabilitatea pentru atacurile lor. De fapt, primele investigații l-au indicat pe Hamza Tirawi, un militant al acestui grup.
Nu numai atât, dar și-a revendicat responsabilitatea într-un comunicat în care a spus că regretă moartea spaniolilor care se aflau acolo în mod accidental, potrivit El Periódico. Această ipoteză a fost în cele din urmă eliminată, deoarece nu a fost efectuată nicio arestare.
A fost suspectată și ETA. Motivul a fost că gruparea teroristă bască se declarase anti-NATO și tocmai apropierea de baza americană i-a făcut pe aceștia să fie primii suspecți, potrivit presei de la acea vreme. În plus, nu trebuie uitat că, în acei ani, Spania trecea prin așa numiții "ani de plumb ai ETA".
Chiar și așa, și în urma ipotezei că autorii ar fi spanioli, GRAPO nu a fost exclus. O persoană cu o voce distorsionată a sunat la un post de radio Antena 3, pretinzând că sună în numele acestui grup. Interlocutorul a regretat faptul că atacul nu a avut loc la nouă fără un sfert dimineața, ora prevăzută, când locul ar fi fost plin de americani, potrivit ziarului El País.
Primele pagini ale edițiilor ABC din Madrid și Sevilla. 14 aprilie 1985.
În mod curios, în 2005, douăzeci de ani mai târziu, un supraviețuitor al atentatului vede în presă o fotografie a lui Mustafa Setmarian Nasar, un lider Al-Qaeda arestat în același an în Pakistan, și îl recunoaște. El susține că l-a suspectat de la început și spune că l-a văzut punând un sac la locul exploziei.
Inițial, poliția nu o ia foarte în serios. Dar o analiză a dosarului îi face să realizeze că alți martori indică un suspect cu caracteristici similare.
Potrivit Interviú, unii militari americani care au fost acolo și care au fost supuși la ședințe de hipnoză pentru a-și aminti detalii care ar putea face lumină indică, de asemenea, acest lucru.
În urma acestei piste, cazul este redeschis. Judecătorul Baltasar Garzón emite un mandat internațional de căutare și arestare, dar locul unde se află acesta este încă necunoscut. Unele surse cred că ar putea fi la Guantanamo, iar altele în Siria, dar nimeni nu știe cu siguranță.
Ceea ce se știe este că este de origine siriană. El are cetățenie spaniolă după ce s-a căsătorit cu o femeie din Madrid cu care a avut doi copii. El trăiește în Spania de 12 ani, fără a fi arestat sau considerat suspect în acest atac.
Raquel G.Solís
Periodista en búsqueda de proyectos nuevos. Defensora del periodismo serio basado en datos y no de opiniones o declaraciones.
