Tabla de contenidos
Războiul hispano-american în viniete
Caricaturi spaniole (La Correspondencia, Blanco y Negro, D.Quixote, Cuba Española) și americane (The World NY, Herald) confruntate într-un „infografic” al perioadei. Sursa: The San Francisco Call, 15 mai 1898, pagina 18.
care a fost rezultatul Războiului hispano-american?
Războiul hispano-american (25 aprilie – 12 august 1898), cunoscut și sub numele de „Dezastrul din ’98” sau „Războiul cubanez din 1898”, nu numai că a marcat declinul imperiului spaniol și pierderea ultimelor sale colonii de peste mări în favoarea unei noi distribuții de teritorii, dar a deschis și o altă competiție care s-a desfășurat în paginile tabloidelor.
Războiul din 1898 a fost primul război, dacă nu provocat, cel puțin accelerat de senzaționalismul presei. Acest an este considerat chiar anul nașterii presei tabloide din Statele Unite, care a făcut vâlvă în presa spaniolă.
Presa americană a prezentat țara lor ca fiind „Unchiul Sam”, tradițional puternic și drept, în timp ce îi descria pe spanioli ca fiind barbari, criminali, ignoranți, mincinoși, simpatizanți falși, ipocriți și îmbrăcați ca niște toreadori și bandiți. Au mers atât de departe încât au inventat masacre, umilințe și torturi, complăcându-se într-o propagandă fără jumătăți de măsură.
De asemenea, spaniolii au ridicat tonul a ceea ce începea deja să se numească „antiamericanism” pentru a-i prezenta pe „yankei” drept porci invadatori, jefuitori și criminali, în timp ce imaginea cea mai des folosită pentru a simboliza spaniolul era cea a unui leu fioros.
În funcție de citirea diverselor relatări interesate ale conflictului, se pot găsi versiuni care pun accentul pe atacurile unei bănci sau a celeilalte, înclinând balanța învinuirilor.
Există mult mai multă documentație despre caricaturile americane decât despre cele spaniole, care au fost publicate mai mult în reviste decât în ziare, presupun că în parte din cauza coincidenței declanșării crizei în presa spaniolă, care a luat prin surprindere unele titluri, dar și a credibilității de care se bucurau altele la acea vreme.
Caricaturi din perioada războiului hispano-american
Aceasta este o trecere în revistă a câtorva, dar nu a tuturor caricaturilor care s-au intersectat între cele două tabere în ziare și reviste, înainte, în timpul și după Războiul Hispano-American. Ele sunt ordonate în funcție de dată, toate sunt din 1898.
Revista La Campana de Gràcia, numărul 1498, 29 ianuarie.
Legenda: „Cu masca prieteniei are deja un picior înăuntru”
11 februarie, caricatură realizată de Sullivan în The Times (Washington D.C.) cu privire la demisia ambasadorului spaniol Enrique Dupuy de Lome pentru comentariile sale despre relațiile cu SUA în ceea ce privește insula Cuba și despre McKinley, îndoindu-se de capacitatea acestuia de a servi ca președinte și descriindu-l ca fiind slab, populist și politicastro.
Patru zile mai târziu, cuirasatul Maine a explodat.
Caricatură nesemnată de 11 martie publicată în Hot Springs Weekly Star. Eternul Unchi Sam îl mustră pe spaniol: Este aceasta trădare/faliment? La picioarele lui un marinar mort.
În fundal, mormintele celor care au murit în scufundarea vasului Maine. Pe steagul SUA, legenda „eroii de pe Maine”.
Spaniolul face un gest de reverență, deasupra lui se află un mic semn pe care scrie „simpatie ipocrită”.
Caricatură publicată în The Salt Lake Herald din 27 martie. Brokerii încearcă să-l oprească pe „Unchiul Sam” pentru a evita confruntarea cu Spania, în fundal nava de luptă americană scufundată „Maine„, unul dintre elementele declanșatoare ale războiului și originea expresiei și strigătului de război: „Remember the Maine, to Hell with Spain! – „Remember the Maine, to Hell with Spain!
Barbarii spanioli
De asemenea, pe 27 martie, în The Anaconda Standard (Montana), se dedică o bună parte din spațiu cruzimii spaniolilor și se afirmă că aceștia o poartă în sângele lor amestecat. „Ei nu au milă pentru că sunt nemiloși”, spun ei fără alte argumente. În trei ilustrații, ei îi arată pe spanioli prăjind un om până la moarte și torturând și ucigând pe alții în diferite moduri.
Caricatură din Chicago Cronicle publicată în The Herald pe 1 aprilie
Războiul pare iminent, în imagine un „Unchiul Sam”, hotărât să lupte cu spaniolii, încearcă să-l îndepărteze pe președintele McKinley, reprezentat ca o dădacă care îl avertizează să aibă grijă să nu-l trezească pe regele copil (Alfonso). În leagănul său apar cuvinte legate de situația economică a Spaniei
La 10 aprilie, The Saint Paul Globe scrie pe prima pagină: „Semibarbarbarii peninsulei iberice au agățat steagul alb pentru o perioadă de cinci zile”
Caricatură din The New York World publicată pe 21 aprilie pe prima pagină a ziarului The Topeka State Journal. Unchiul Sam invitând Spania să părăsească emisfera vestică:
„Alegerea dumneavoastră, domnule, pe cale pașnică sau prin forță”.
Ce a pierdut Spania
Pagina din The San Francisco Call of 24 apriliecu o zi înainte de izbucnirea războiului, sub titlul„Ce a pierdut Spania, țări care au scăpat/scăpat de coroană începând cu 1640„
30 aprilie 2898. Caricatură realizată de Ramón Cilla în revista Madrid Cómico,expresia „no sea mackinleiro” se referă la președintele american McKinley. Tonul caricaturilor din Spania denotă o anumită distanță, aproape de indiferență.
De fapt, unele documente subliniază că pentru mulți a trecut aproape neobservat, în condițiile în care efectele războiului au fost resimțite mai mult de cei cu interese comerciale în colonii decât de oamenii de rând.
Mulți chiar au răsuflat ușurați știind că nu vor mai fi trimiși să servească în acele locuri.
The Evening Star, 12 mai, vezi pagina.
Maine, marea scuză
Din paginile ziarelor, caricaturiștii spanioli erau deja avertizați, prin amenințare și predicție, că vor trebui să își schimbe modul în care îl desenează pe „porcul american”. În loc de porcul gras, inactiv, leneș și inofensiv, vor trebui să-l deseneze ca pe o creatură mai feroce și mai teribilă, cu colți care sfâșie.
The Herald, 15 mai. „Remember the Maine. În ciuda faptului că nu a putut dovedi implicarea spaniolă în scufundarea vasului Maine (care s-ar fi putut datora unui accident, deși alții au susținut că a fost scufundat de americani), presa a continuat să scoată sloganul pentru a da vina pe spanioli.
Cu flota spaniolă distrusă în Manila, Unchiul Sam, văzând epava navelor spaniole, a întrebat Spania: „Vă amintiți de Maine?”
Caricatură din 3 mai 1898 publicată în cartea de caricaturi„Cartoons of the Spanish-American War” a caricaturistului Charles Lewis Bartholomew „Bart” (1869-1949) de la Minneapolis Journal.
Legenda: Road to the M. (Se înțelege că se referă la… rahat?)
Navele spaniole care îi expulzează pe americani reprezentate din nou ca niște porci.
Ilustrație publicată în revista Don Quijote numărul 21 de vineri, 27 mai.
Coperta revistei La Campana de Gràcia, numărul 1518 din 28 mai.
Titlu: „Disperarea Spaniei”. Legenda: „Pentru a salva drepturile Europei în America, îmi dau copiii, sângele și comorile mele… Și Europa mă abandonează!
22 mai, colecție de caricaturi din diferite medii americane publicate în The San Francisco Call.
Caricatură în The Herald, 3 iunie. Președintele Sagasta se predă împreună cu regele, pitit, plângând, emoționat în onoarea sa, în fundal se scufundă malul Spaniei.
Revista Madrid Cómico, numărul 799, 11 iunie. Caricatura laudă victoriile istorice spaniole și îi disprețuiește pe americani, subliniind că singura lor putere este banul.
Compilare de caricaturi publicate în The San Francisco Call, duminică, 3 iulie.
„Monstrul” spaniol
Revista The Judge, deși nu este o publicație senzaționalistă, a publicat unele imagini încă de la începutul războiului, mergând pe firul curentului, cum ar fi coperta ilustrată de Grant Hamilton (1862 – 1926) la 9 iulie 1898 cu titlul: „Bruta spaniolă adaugă mutilarea la crimă„, legată de moartea marinarilor în explozia vasului Maine.
10 iulie. O altă caricatură a lui „Barber” în The Herald cu legenda „Va lăsa Spania să zboare? În imagine, un spaniol presară sare pe aripile porumbelului care reprezintă pacea.
Caricatura lui Joaquín Xaudaró din 23 iulie 1898 în revista Madrid Cómico.
Xaudaró folosește un amestec de autocritică și ironie.
Din nou Barber în The Herald, 2 august. Un spaniol bate la ușa Europei cerând intervenția în război. Pe pancartă scrie: „Închis pentru trișori” (sau vagabonzi?)
4 august, caricatură nesemnată în The Valentine Democrat.
Descriere. O figură reprezentând Spania privește un graffiti pe un perete pe care scrie: „Zilele voastre sunt numărate, nu veți mai face omenirea să se simtă mizerabilă”. Cartea, deasupra genunchilor săi, citează Inchiziția, scufundarea vasului Maine, asasinatele, tortura și alte „realizări” internaționale.
14 august, războiul s-a încheiat, The Herald publică această caricatură intitulată „Evacuarea emisferei occidentale”, cu un spaniol care se retrage pe un măgar, ținând în mâna dreaptă un pergament cu legenda „onoare”. Aceasta parodiază tabloul „Prințul Baltasar Carlos călare” de Velázquez. Autorul îi cere scuze lui Velázquez în dreptul semnăturii sale.
„Lecție învățată”. În scenă, Unchiul Sam, pentru o schimbare, cu regula războiului în mână, îl obligă pe spaniol să învețe lecția păcii.
Vignetă din 2 septembrie publicată în The Kinsley Graphic și reprodusă de multe alte media.
Surse consultate:
Biblioteca virtuală a presei istorice
Arca, arxiu de revistes catalanes antigues (Arhiva de reviste catalane vechi)
Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii (Library of the Congress of the United States)
Caricaturi din Războiul hispano-american. Charles Lewis Bartholomew, 1869-1949
Ziarele din Madrid în 1898, Concha Edo, UCM (PDF)
1898: Presa și opinia publică în Spania și în Statele Unite, Juan Jiménez Mancha, UCM Jurnalul SEECI
Presa senzaționalistă americană în secolul al XIX-lea și contribuția sa la războiul hispano-american. Analiza primelor pagini americane din acea perioadă. Fernando Barahona(PDF)
