Criminal. Desen animat din 23/11/2024 în CTXT
Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant pentru crime de război și crime împotriva umanității pentru fapte comise între 8 octombrie și 20 mai 2023.
Camera preliminară I a CPI respinge astfel contestațiile jurisdicționale ale statului Israel și emite mandate de arestare pe numele lui Netanyahu și Gallant.
În comunicatul de presă din 21 noiembrie 2024, instanța justifică mandatele de arestare:
Camera a emis mandate de arestare pe numele a două persoane, Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanității și crime de război comise de la cel puțin 8 octombrie 2023 până la cel puțin 20 mai 2024, ziua în care Parchetul a depus cererile de mandate de arestare.
Mandatele de arestare sunt clasificate drept "secrete" pentru a proteja martorii și pentru a garanta desfășurarea investigațiilor. Cu toate acestea, Camera a decis să facă publice informațiile de mai jos, deoarece se pare că au loc comportamente similare cu cele menționate în mandatele de arestare. În plus, Camera consideră că este în interesul victimelor și al familiilor acestora să fie informate cu privire la existența mandatelor de arestare.
În primul rând, Camera a considerat că presupusul comportament al domnilor Netanyahu și Gallant intră în competența Tribunalului. Camera a reamintit că, într-o compunere anterioară, a decis deja că competența Tribunalului în această situație se extinde la Gaza și la Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est. În plus, Camera a refuzat să facă uz de puterea sa discreționară din oficiu pentru a determina admisibilitatea celor două cauze în acest stadiu. Acest lucru nu aduce atingere unei eventuale decizii cu privire la competența și admisibilitatea cauzelor într-o etapă ulterioară.
În ceea ce privește crimele, Camera a găsit motive întemeiate să creadă că dl Netanyahu, născut la 21 octombrie 1949, prim-ministru al Israelului la data faptelor relevante, și dl Gallant, născut la 8 noiembrie 1958, ministru al apărării al Israelului la data presupuselor fapte, sunt responsabili penal pentru următoarele crime în calitate de coautori prin comiterea faptelor împreună cu alte persoane: crima de război de înfometare ca metodă de război; și crimele împotriva umanității de omor, persecuție și alte acte inumane.
Camera a găsit, de asemenea, motive rezonabile să creadă că dl Netanyahu și dl Gallant poartă fiecare răspundere penală în calitate de superiori civili pentru crima de război de a dirija în mod intenționat un atac împotriva populației civile.
Presupuse infracțiuni
Camera a găsit motive întemeiate să creadă că, în perioada relevantă, se aplica dreptul internațional umanitar referitor la conflictul armat internațional dintre Israel și Palestina. Acest lucru se datorează faptului că ambele părți sunt înalte părți contractante la Convențiile de la Geneva din 1949 și faptului că Israelul ocupă cel puțin o parte din Palestina.
Camera a considerat, de asemenea, că dreptul conflictelor armate neinternaționale se aplică luptelor dintre Israel și Hamas. Camera a considerat că presupusul comportament al domnilor Netanyahu și Gallant se referea la activitățile organelor guvernamentale și ale forțelor armate israeliene împotriva populației civile din Palestina, mai precis împotriva civililor din Gaza. Prin urmare, aceasta a vizat relația dintre două părți la un conflict armat internațional, precum și relația dintre o putere ocupantă și populația unui teritoriu ocupat. Din aceste motive, în ceea ce privește crimele de război, Camera a considerat oportună emiterea mandatelor de arestare în conformitate cu dreptul internațional al conflictelor armate. Camera a constatat, de asemenea, că presupusele crime împotriva umanității au făcut parte dintr-un atac generalizat și sistematic împotriva populației civile din Gaza.
Camera a constatat că există motive întemeiate să se creadă că ambele persoane au privat cu bună știință și intenționat populația civilă din Gaza de obiecte indispensabile supraviețuirii sale, inclusiv alimente, apă și medicamente și consumabile medicale, precum și combustibil și electricitate, cel puțin din 8 octombrie 2023 până în 20 mai 2024.
Această concluzie se bazează pe rolul domnului Netanyahu și al domnului Gallant în obstrucționarea ajutorului umanitar, cu încălcarea dreptului internațional umanitar, și pe faptul că aceștia nu au facilitat acordarea ajutorului prin toate mijloacele de care dispuneau. Camera a constatat că comportamentul acestora a avut drept rezultat perturbarea capacității organizațiilor umanitare de a furniza alimente și alte bunuri esențiale populației nevoiașe din Gaza. Restricțiile menționate anterior, împreună cu întreruperile de energie electrică și cu reducerea aprovizionării cu combustibil, au avut, de asemenea, un impact grav asupra disponibilității apei în Gaza și asupra capacității spitalelor de a furniza asistență medicală.
Camera a observat, de asemenea, că deciziile de acordare sau de creștere a ajutorului umanitar în Gaza au fost adesea condiționate. Acestea nu au fost luate pentru a respecta obligațiile Israelului în temeiul dreptului internațional umanitar sau pentru a se asigura că populația civilă din Gaza primește o aprovizionare adecvată cu bunurile de care are nevoie. De fapt, acestea au fost un răspuns la presiunile din partea comunității internaționale sau la solicitările din partea SUA. În orice caz, creșterile ajutorului umanitar nu au fost suficiente pentru a îmbunătăți accesul populației la bunurile esențiale.
În plus, Camera a găsit motive întemeiate să creadă că restricțiile impuse accesului pentru operațiunile de ajutor umanitar nu au putut fi justificate de o necesitate militară clară sau de o altă justificare în temeiul dreptului internațional umanitar. În pofida avertismentelor și apelurilor formulate, printre altele, de Consiliul de Securitate al ONU, de Secretarul General al ONU, de state și de organizații guvernamentale și ale societății civile cu privire la situația umanitară din Gaza, a fost autorizată doar o asistență umanitară minimă. În această privință, Camera a luat în considerare perioada prelungită de lipsuri și declarația domnului Netanyahu care a legat oprirea aprovizionării cu bunuri de primă necesitate și cu ajutor umanitar de obiectivele războiului.
Prin urmare, Camera a găsit motive rezonabile să creadă că dl Netanyahu și dl Gallant poartă răspundere penală pentru crima de război de înfometare ca metodă de război.
Camera a constatat că există motive rezonabile să se creadă că lipsa hranei, a apei, a electricității și a combustibilului, precum și a materialelor medicale specifice, a creat condiții de viață calculate pentru a duce la distrugerea unei părți a populației civile din Gaza, ceea ce a dus la moartea civililor, inclusiv a copiilor din cauza malnutriției și a deshidratării. Pe baza materialului prezentat de Procuratură, care acoperă perioada de până la 20 mai 2024, Camera nu a putut constata că au fost întrunite toate elementele crimei împotriva umanității de exterminare. Cu toate acestea, Camera a constatat că există motive rezonabile să se creadă că crima împotriva umanității de omor a fost comisă în legătură cu aceste victime.
În plus, prin limitarea sau împiedicarea intenționată a intrării în Gaza a materialelor medicale și a medicamentelor, în special a anestezicelor și a aparatelor de anestezie, cele două persoane sunt, de asemenea, responsabile de provocarea unei mari suferințe prin acte inumane asupra persoanelor care au nevoie de tratament. Medicii au fost obligați să opereze persoane rănite și să efectueze amputații, inclusiv pe copii, fără anestezie și/sau au fost obligați să utilizeze mijloace inadecvate și nesigure pentru a seda pacienții, provocându-le dureri și suferințe extreme. Aceasta reprezintă o crimă împotriva umanității și alte acte inumane.
Camera a constatat, de asemenea, că există motive întemeiate să se creadă că faptele menționate anterior au privat o parte semnificativă a populației civile din Gaza de drepturile sale fundamentale, inclusiv de dreptul la viață și la sănătate, și că populația a fost vizată din motive politice și/sau naționale. Prin urmare, aceasta a concluzionat că a fost comisă o crimă împotriva umanității de persecuție.
În cele din urmă, Camera a constatat că există motive întemeiate să se creadă că domnii Netanyahu și Gallant poartă răspundere penală, în calitate de superiori civili, pentru crima de război de a dirija în mod intenționat atacuri împotriva populației civile din Gaza. În această privință, Camera a considerat că materialul furnizat de Procuratură i-a permis să facă constatări doar cu privire la două incidente care ar putea fi caracterizate drept atacuri îndreptate intenționat împotriva civililor. Există motive rezonabile să se creadă că domnii Netanyahu și Gallant, deși au avut la dispoziție măsuri pentru a preveni sau reprima comiterea de infracțiuni sau pentru a asigura sesizarea autorităților competente, nu au făcut acest lucru.
Reacțiile la mandatul de arestare au fost remarcabile prin poziția anumitor lideri politici care au anunțat că nu intenționează să îl respecte dacă Netanyahu pune piciorul pe teritoriul lor. Germania, de exemplu, a indicat că nu îl va aresta pe Netanyahu.
Steffen Hebestreit, un purtător de cuvânt al guvernului german, consideră că este puțin probabil ca Berlinul să se conformeze ordinului CPI împotriva lui Netanyahu:"Mi-e greu să îmi imaginez că se pot face arestări în Germania pe această bază", a declarat el.
Joe Biden a calificat mandatul internațional de arestare drept "scandalos".
"Emiterea de către CPI a mandatelor de arestare pentru liderii israelieni este scandaloasă. Permiteți-mi să fiu clar încă o dată: indiferent de ceea ce ar putea insinua CPI, nu există nicio echivalență între Israel și Hamas. Vom fi întotdeauna alături de Israel împotriva amenințărilor la adresa securității sale".
Președintele de extremă dreaptă al Ungariei, Viktor Orbán, califică decizia tribunalului drept "obraznică" și "cinică" și îl invită pe Netanyahu să viziteze Budapesta, asigurându-l că ordinul Curții Penale de la Haga nu va avea niciun efect asupra țării sale.
În Italia, ministrul apărării Guido Crosetto a declarat că, deși este "greșit" să îi comparăm pe Netanyahu și Gallant cu Hamas, dacă ambii ar intra în Italia, "ar trebui să îi oprim". Cu toate acestea, Matteo Salvini, viceprim-ministru și ministru al infrastructurii și transporturilor, nu împărtășește aceeași opinie. "Intenționez să mă întâlnesc în curând cu reprezentanți ai guvernului israelian și dacă Netanyahu ar veni în Italia ar fi binevenit. Criminalii de război sunt alții", a declarat Salvini vineri dimineață, în ciuda spuselor șefului Apărării.(Sursa).
Președintele Argentinei, Javier Milei, a repudiat de asemenea mandatul de arestare pe numele lui Netanyahu și a respins genocidul făcând apel la dreptul la apărare pentru a apăra criminalii: "Această rezoluție ignoră dreptul legitim al Israelului de a se apăra împotriva atacurilor constante ale organizațiilor teroriste precum Hamas și Hezbollah".
În acest timp, Israelul continuă să masacreze civili fără ceremonie atât în Palestina, cât și în Liban , iar atacurile asupra misiunii ONU de menținere a păcii se repetă. UNIFIL a raportat că patru dintre căștile sale albastre au fost rănite într-un atac israelian în Liban.
Netanyahu, pentru o schimbare, a răspuns numind CPI antisemită și a mulțumit lui Biden și Orbán pentru sprijinul lor.
La 24 mai, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ordonat Israelului să își oprească ofensiva militară împotriva orașului Rafah și să deschidă punctul de trecere cu Egiptul pentru a permite intrarea ajutorului umanitar. Nu este nevoie să ne amintim unde a greșit Netanyahu cu acest ordin.
Cu trei zile mai devreme, Curtea Penală Internațională solicitase mandate de arestare pentru premierul israelian Netanyahu și ministrul apărării Galant pentru posibile crime de război și solicitase aceeași măsură pentru mai mulți lideri Hamas.
Mandatul de arestare, dincolo de "simbolic" și de o declarație de intenție destul de tardivă, poate fi văzut ca un"mai puțin înseamnă nimic". Șansele ca acești indivizi să fie arestați sunt minime. CPI nu are o forță de poliție proprie, astfel încât, conform statutului său, cele 124 de state care alcătuiesc CPI sunt obligate să aresteze și să predea orice persoană pentru care a fost emis un mandat de arestare dacă aceasta pune piciorul pe teritoriul lor. Circumstanțele sunt diferite.
